Anul 2010 a fost – putem deja vorbi la trecut – unul de criză în România, şi nu doar pentru sistemul de sănătate. Probabil însă că impactul asupra acestuia s-a făcut simţit cu asupra de măsură, după zeci de ani de reforme făcute şi desfăcute, de atâtea ori până acum... Într-adevăr, asemenea unui organism tarat dar care se încăpăţânează să funcţioneze, parcă în pofida tuturor afecţiunilor cronicizate (boli ale sistemului, dar nu numai!), sănătatea din România, aşa cum o ştim, nu a intrat în... colaps. Încă. „Ceea ce nu te ucide, te face mai puternic“ ar putea fi mottoul sub care a stat şi anul acesta. (...)

    Recunoscut teoretician al mecanicii cuantice, cu contribuţii semnificative în domeniul conexiunii conştiinţă–creier, dl Henry P. Stapp (Lawrence Berkeley National Laboratory Physics Division, University of California, Berkeley) expune câteva concepte esenţiale ale mecanicii cuantice şi principii ale aplicabilităţii acestora, inclusiv în medicină, într-un interviu realizat de dl dr. Aurel F. Marin, cu sprijinul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii. (...)

    De multe ori se întâmplă ca, din prea multă concentrare asupra unui detaliu sau a altuia, să pierdem din vedere imaginea de ansamblu. The big picture. Ceea ce ne-ar putea da o falsă impresie. Indubitabil, sunt aspecte demne de toată lauda în sistemul nostru de sănătate, iar săptămânalul „Viaţa medicală“ a adus în atenţia comunităţii medicale româneşti o serie din acestea, într-o lumină – credem – obiectivă. Dar cu o floare, din păcate... Cunoaşteţi urmarea. Recent publicatul raport Sănătatea dintr-o privire. Europa 2010 – document elaborat de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), în parteneriat cu Comisia Europeană, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – ne readuce la realitate. Un sistem de sănătate trebuie văzut ca un tot unitar, în care diversele aspecte particulare nu capătă semnificaţie decât prin impactul asupra întregului. Iar întregul acesta trebuie situat în context. (...)

   Într-un format dinamic, cu o tematică „la zi“ în ceea ce priveşte infecţiile pediatrice, vaccinarea sau antibioticoterapia, al 2-lea Curs Est-European şi Mediteranean, totodată al 3-lea Curs al Societăţii Europene de Boli Infecţioase Pediatrice (ESPID), organizat la Braşov de Universitatea „Transilvania“ şi ESPID (director de curs: dr. Oana Falup-Pecurariu), le-a oferit participanţilor – medici rezidenţi, cei mai mulţi, dar şi studenţi, medici specialişti sau primari – şansa de a interacţiona cu o serie de personalităţi internaţionale ale domeniului. Vă prezentăm o relatare de la acest eveniment într-un grupaj realizat de dl dr. Aurel F. Marin. (...)

   Interviu cu dl prof. dr. Ron Dagan, Universitatea „Ben Gurion“ Beer Sheva (Israel), fost preşedinte al Societăţii Europene de Boli Infecţioase Pediatrice (ESPID) şi al Societăţii Mondiale de Boli Infecţioase Pediatrice (WSPID), director onorific al Cursului ESPID.

    Cu un format original, cu personalităţi de prestigiu ale Neurologiei mondiale, cu subiecte de acută actualitate, dar şi cu o participare românească semnificativă şi apreciată, al patrulea Congres Mondial de Controverse în Neurologie (CONy), desfăşurat recent la Barcelona, a suscitat, ca de fiecare dată, interesul comunităţii medicale internaţionale, reconfirmându-şi statutul de eveniment de vârf al specialităţii. Dând curs invitaţiei adresate de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), partener tradiţional CONy, săptămânalul „Viaţa medicală“ a fost prezent la Barcelona, de unde prezentăm, în exclusivitate pentru cititorii noştri, câteva din subiectele de larg interes dezbătute. Despre participarea românească la CONy ne vorbeşte dl prof. dr. Dafin F. Mureşanu, preşedintele SSNN. Un grupaj realizat de dl dr. Aurel F. Marin. (...)

   Personalitate de seamă a Chirurgiei mondiale, la început de secol 20, anatomist pasionat, profesorul Thoma Ionescu este considerat, în prezent, părintele Chirurgiei moderne din ţara noastră. Contribuţiile sale ştiinţifice (din care unele sunt la fel de valide şi în zilele noastre!) sunt impresionante, deopotrivă prin valoare, prin număr, ca şi prin varietatea domeniilor abordate. Anul acesta aniversăm 150 de ani de la naşterea marelui chirurg, dar şi un secol de când a întreprins un memorabil turneu în cele mai importante centre de specialitate din Anglia şi SUA, cu demonstraţii ale tehnicii sale revoluţionare, de rahianestezie înaltă. Miercuri, 24 noiembrie a.c., la Academia Română, vârfuri ale medicinii româneşti actuale îl vor omagia pe Thoma Ionescu. Mai multe detalii despre acest eveniment ne oferă dl prof. dr. Ioanel Sinescu, organizatorul simpozionului, într-un interviu realizat de dl dr. Aurel F. Marin. (...)

    Continuatoare a Şcolii româneşti de neurofiziologie clinică, Societatea de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER) a reuşit, în numai câţiva ani, nu doar să obţină recunoaşterea forurilor ştiinţifice internaţionale, ca membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale de Neurofiziologie Clinică (IFCN), ci un adevărat reviriment al domeniului în ţara noastră, prin coagularea eforturilor specialiştilor români în electrodiagnosticul neurologic, prin invitarea vârfurilor internaţionale ale specialităţii să conferenţieze în România, dar şi prin organizarea de programe educaţionale specifice, menite să contribuie direct la formarea unor generaţii de medici pregătiţi profesional după standardele internaţionale. O prezentare a Conferinţei Naţionale de Neurofiziologie Clinică, organizate de ASNER, alături de alte relatări de la importante manifestări ştiinţifice medicale – în paginile de Reuniuni medicale. (...)

   De la „celulele Cajal“ la „celulele Popescu“ pare să fie doar un pas. Însă un pas realizat, cu sagacitate, prin cercetări asidue şi tehnici microscopice ultrastructurale avansate, de grupul condus de dl acad. Laurenţiu M. Popescu. Nu în calitate de vicepreşedinte şi viitor preşedinte al Federaţiei Europene a Academiilor de Medicină, preşedinte al secţiei de Ştiinţe medicale a Academiei Române ori preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, ci ca descoperitor al unui nou tip de celule, vă prezentăm un interviu cu dsa realizat de dr. Aurel F. Marin. (...)

    Personalitate a neurofiziologiei internaţionale, dl profesor Florin Amzică ne dezvăluie parcursul profesional remarcabil de după 1990 al unui tânăr absolvent de Automatică pasionat de medicină. În Canada, iniţial sub îndrumarea regretatului profesor Mircea Steriade, la Universitatea Laval, apoi ca director al Laboratorului de neurofiziologia somnului şi a stărilor de conştienţă alterată, la Universitatea din Montréal, cercetările asidue aveau să-l conducă la o serie de descoperiri uimitoare. Detalii, într-un interviu în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, realizat cu sprijinul Societăţii de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) de dr. Aurel F. Marin.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Cercetarea ştiinţifică constituie un aspect important al medicinii, prin contribuţia la progresul continuu al practicii medicale. Desigur, între prima comunicare de cercetare fundamentală şi dezvoltarea clinică a subiectului respectiv sunt ani buni, chiar decade, în care eforturile cercetătorilor, susţinute financiar, dezvoltă idei şi concepte care, sub proba timpului, îşi dovedesc sau nu utilitatea practică şi intră în rutina clinicienilor. Finanţarea cercetării ar trebui, deci, să reprezinte o prioritate pentru politicieni, indiferent de coloratură, ca un pas necesar în asigurarea unui viitor prosper. (...)

   Neuropatologia analizează modificările structurale ale ţesutului nervos în diverse afecţiuni, utilizând în scop diagnostic cele mai moderne tehnici morfologice, aplicate ţesutului nervos central, periferic sau vegetativ, dar şi fluidelor sau ţesutului muscular. Bolile neurodegenerative, infecţiile virale cu neurotropism şi tumorile cerebrale constituie priorităţile cercetării în Neuropatologie. Caracterizat de dl acad. Laurenţiu M. Popescu drept „cea mai importantă personalitate în viaţă din domeniul Neuropatologiei“, dl prof. dr. Kurt A. Jellinger (Viena) ne oferă detalii despre acest important domeniu al neuroştiinţelor, într-un interviu realizat în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“ de dr. Aurel F. Marin, cu sprijinul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

   După dezastrul de la Maternitatea Giuleşti, spaţiul public a fost acaparat de „sportul naţional“ – datul cu părerea – dar, de această dată, atenţia tuturor s-a îndreptat asupra sistemului sanitar. Nu aceasta ar fi problema, căci părerile, fie ele cât de profane, sunt binevenite, putând uneori să reveleze unele aspecte pe care cei „în domeniu“ le-ar scăpa, eventual, din vedere. Nu, problema este că diriguitorii sistemului, poate din dorinţa de a crea o „perdea de fum“, care să distragă atenţia de la adevăratele probleme – subfinanţarea cronică, lipsa de personal, blocajul administrativ etc. –, marşează la unele idei cel puţin năstruşnice, naive în fapt, dar răuvoitoare în esenţă. (...)

    Domeniu de tradiţie pentru ţara noastră, în care personalităţi precum profesorul Mircea Steriade s-au afirmat plenar la nivel internaţional, neurofiziologia clinică începe să-şi recâştige ceva din strălucirea pe care şi-o pierduse în anii din urmă. Graţie eforturilor depuse de Societatea de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER), relativ recent înfiinţată, ţara noastră a reapărut pe harta Federaţiei Internaţionale de Neurofiziologie Clinică (IFCN). Astfel, importanţi oficiali ai IFCN sprijină demersurile ASNER, în această notă trebuind interpretată şi prezenţa dlui prof. dr. Reinhard Dengler (Germania), secretarul IFCN, la Şcoala de Vară de Neurofiziologie Clinică organizată recent de ASNER la Eforie Nord, reuniune prezentată şi în paginile săptămânalului nostru. Vă propunem, în acest număr, un interviu cu profesorul Dengler, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, realizat de dr. Aurel F. Marin. (...)

   Recent, la Eforie Nord, s-au desfăşurat lucrările celui de-al 6-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), organizaţie ştiinţifică deja afirmată internaţional prin parteneriate cu prestigioase societăţi ştiinţifice europene şi mondiale, dar şi cu instituţii academice de mare prestigiu. Publicăm, în acest număr, o prezentare a principalelor teme aflate în dezbatere, alături de un interviu acordat, în exclusivitate pentru cititorii săptămânalului „Viaţa medicală“, de dl prof. dr. Dafin Fior Mureşanu, preşedintele SSNN, într-un grupaj realizat de dr. Aurel F. Marin. (...)

   Două sunt articolele în jurul cărora este structurat numărul 42 (mai 2010) al revistei HIPOCRATE, pe al cărei frontispiciu stă scris, mult prea pompos pentru un mensual glossy, „Luminarea medicilor este obligaţia noastră sacră“. Stilul hiperbolic al revistei face ca interviul principal al ediţiei, realizat – bănuim, căci nu se precizează – de către redactorul-şef al publicaţiei, dl dr. Marius Geantă, cu dl prof. dr. Radu Lichiardopol, să fie literalmente strivit de titlul nu foarte inspirat ales: „Existenţa marelui savant Nicolae Paulescu este o binecuvântare pentru diabetologia românească. O parte din gloria lui ne luminează şi pe noi“. (...)